Masa rotundă cu genericul „Accesibilitatea spaţiilor publice – condiţia unei incluziuni sociale de succes” a reunit numeroşi manageri de instituţii publice din raionul Criuleni, părinţi ai copiilor cu dizabilităţi şi tineri cu dizabilităţi, care au reuşit să se integreze. Organizatorii – AO FCPS – au prezentat problemele persoanelor cu dizabilităţi, prilej fiind ziua de 3 decembrie, zi în care este marcată Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. După cum puncta Victoria Secu, directoare executivă AO FCPS, accentele zilei se cereau strămutate de pe mila pentru viaţa lor pe acțiuni care trebuie întreprinse pentru a înlătura barierele care le accentuiază dizabilitatea: „Trebuie să conştientizăm, în ce situaţie tăriesc, ce bariere întâmpină, ce putem face ca să scăpăm de acest sentiment de milă, să contribuim ca să avem alături persoane active, integrate. Vom demonstra în continuare cu exemple că persoanele cu dizabilităţi pot avea succes, dacă li se crează condiţii”.
În discuţiile ce au urmat, după cum spunea Vera Stahi, coordonatoarea programului Servicii de Suport al AO FCPS, a fost dezbătut subiectul necesităţii studiilor şcolare pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii şi s-au căutat soluţii cum să li se asigure acest drept tuturor.
Din discuţiile ulterioare s-a conturat şi principala barieră în calea incluziunii – drumurile proaste în sate. Aici intervenea Olga Lîsenco, coordonatoarea programului Advocacy, care menţiona că cel care crede că accesibilitatea este o necesitate doar a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, greşeşte amarnic. Accesibilitatea sau mai bine zis lipsa acesteia afectează calitatea vieţii a cca 30 % din populaţie, de ea având nevoie şi vârstnicii, şi cei care temporar suferă de vreo fractură la membre, şi mamele care educă copii cu vârsta până la 3 ani şi folosesc cărucioarele, şi cei care nu au nici o problemă locomotorie, dar deja poartă ochelari, având o scădere a vederilor, persoanele care practică ciclismul. Pentru elevi cu dizabilităţi – accesul în şcoli şi în clase, mai sus decât etajul I, la fel constituie o barieră. În acest context, arhitectul şef al raionului, Veaceslav Vatamaniuc s-a adresat către toţi managerii de instituţii prezenţi la eveniment, să elaboreze planuri de accesibilizare, cu atenţionarea că accesibilitatea instituţiilor este obligatorie, conform legii, pentru că ei sunt cei care supraveghează reconstrucţia şi construcţia în acestea. E important că la final de reconstrucţie să fie uşile şi pantele conform standardelor, grupurile sanitare conform normelor. Vatamaniuc şi-a exprimat regretul că nu au venit la întrunire şi primarii, pentru că dumnealui consideră că în fiecare localitate este bine să existe o hartă pe care să se marcheze punctele care trebuie accesibilizate. Funcționarul a spus că este pregătit că colaboreze cu fiecare manager în vederea schimbării situaţiei, a lansat şi o iniţiativă, adresându-se Alei Ungurean, vice-preşedinta raionului: să înceapă accesibilizarea cu clădirea Consiliului Raional, care, deşi este dodată cu pantă, nu este accesibilă din cauza unghiului mare al acesteia.
Olga Lîsenco a informat asistenţa despre intenţia asociaţiei de a elabora, în anul viitor, strategia de accesibilizare a întregului raion Criuleni, după modelul strategiilor elabotrate deja în or. Criuleni, în satele Slobozia-Duşca şi Zăicana (în cele din urmă se mai lucrează). „Nu este adevărat că nu sunt bani. Sunt bani, doar că ei sunt utilizaţi inutil şi pentru construcţii care nu corespund standardelor” – a spus Olga Lâsenco, aducând exemplul pantei de acces la clădirea Moldtelecomului, care se construieşte în prezent: se cheltuie bani, dar construcția nu se face conform standardelor.
La masa rotundă a venit şi Veaceslav Plămădeală, care este tatăl unei fetiţe cu dizabilităţi locomotorii din Zăicana. Acesta a spus că familia sa locuiește departe de școala din sat, la cca 1,5 km. De la casa lor și până la drumul asfaltat sunt vreo 700 de metri de drum de țară, care devine noriois la cea mai mică ploaie. Fiica sa, deşi are intelectul perfect, nu poate frecventa zilnic şcoala anume din cauza drumului prost şi distanţei mari, ea folosind pentru deplasare două cârje. Copila, care nu a putut fi integrată în grădiniţă, acum merge la şcoală doar două zile în săptămână, exact atâtea zile, cât îşi pot permite părinţii să achite taxiul, care o duce la şcoală şi acasă pe fata lor.
„Unica ei şansă de a răzbate în viaţă este şcoala, studiile. Noi nu avem transport, achităm 40 de lei pentru taxi de două ori pe săptămână. La şcoală e la fel de greu. Clasa ei se află la etajul doi, are de urcat scări. În sat transport şcolar nu este, pe care am putea să-l cerem. Ca să nu rămână în urmă, am angajat o profesoară care vine acasă, alte două zile pe săptămână, să facă lecţii cu Vasilina, ca să nu rămână în urmă cu studiile”, – a spus bărbatul.
Iulia Gherciu, mamă de fetiţă cu dizabilităţi, din Izbişte, spunea că ar fi bine ca statul să pună la punct un program amplu de accesibilizare a tuturor instituţiilor de învăţământ, nu să creeze situaţii de confclict între părinţi şi managerii de instituţii, îndemnându-i să scrie petiţii. Părinţii şi cadrele didactice vor să fie ajutaţi, nu puşi faţă-n-faţă şi în situaţia de a discuta ultimativ.
Ina Cazacu, AO FCPS, a demonstrat fotografii cu exemple de instituţii accesibile, care au făcut lucrările cu bani mici, pe alocuri din materiale adaptate, doar că urmărind ca să corespundă standardelor cerute.
La finele discuției, Valeriu Burca, șeful DASPF Criuleni, a constatat, că domnia sa este la a treia masă rotundă pe acest subiect și că doar se vorbește, dar nu se face, sau lucrurile se schimbă greu de tot. Burca a menționat că legea cu privire la incluziunea persoanelor cu dizabilități este bună, doar că nu este respectată, la fel ca și standardele în construcție. ”Să fie fără supărare! Vorbim al treilea an și constatăm, că acolo unde s-a făcut ceva, nu s-a făcut calitativ!” – spunea V. Burca. În unison cu el, și Ala Ungurean a concluzionat, că problemele ar putea fi rezolvate, dacă fiecare și-ar schimba atitudinea și mentalitatea. ”Am vizitat în anul curent Estonia, România, Italia, am văzut accesibilitatea de acolo. Azi suntem sănătoși, mâine nu se știe cum vom fi, de aceea trebuie să acționăm corect în această direcție. Se zice că nu sunt bani, dar cred că gestionarea lor nu e corectă. Nu e nevoie să facem cinci pante pe an și să fie nefuncționale. Mai bine facem două, dar calitative”, a spus A. Ungurean.
Preşedintele raionului, Veaceslav Burlac, a salutat participanții, a reiterat obligația autorităților de a se implica în menținerea standardelor de viață a tuturor cetățenilor, indiferent de starea de sănătate. Cu această ocazie, dânsul a făcut și o promisiune publică, că fiecare instituţie publică va fi asigurată cu pantă de acces, iar soţia sa, Inga Burlac, a venit cu câte un cadou pentru un grup de copii, asistaţi de către AO FCPS. Preotul Ioan Țuțuianu a promis că va aborda la ședința cu preoții din protopopiat problema accesibilizării bisericilor.
Paralel, în holul instituției s-a desfășurat un târg de produse hand-made la care au participat grupul de autoreprezentanți ai AO FCPS, Centrul de zi și reabilitare „Speranţa” din or. Criuleni, meşteriţa Ala Roşcovanu cu grupul său de elevi ai Şcolii de Arte din Criuleni. Consiliul de Elevi din LT „B. Dânga” şi voluntarii Centrului UNIT au organizat un târg de prăjituri, iar banii adunaţi vor merge către familia Budjeti-Orescu, care educă patru copii, din s. Dubăsarii Vechi. Pentru ei AO FCPS desfăşoară o campanie de acumulare de bani, pentru a-i ajuta să-şi procure o casă.
În imagini: aspecte de la activitatea din 3 decembrie, 2018
