Pînă la 21 de ani, nici nu aveam idee cum este într-un cabinet stomatologic, pînă într-o zi cînd m-a apucat o durere groaznică de măsea, care m-a făcut să dau frica la o parte şi să merg la medic. Am sunat-o pe Xenia, persoana mea de sprijin de la A.O. „Femeia şi Copilul – Protecţie şi Sprijin”să mă însoţească, iar ea, ca de obicei, nu mi-a zis nu. Am mers acolo cu ea şi cu d-na Ala Ianenco care m-a ajutat fizic, dar şi moral, fiindcă m-a incurajat să nu mă tem.
Ajungînd acolo, am realizat că accesibilitatea este zero. Asccensorul nu lucrează şi am fost nevoite să ne urcăm pe scări. Scările nu sunt deloc puţine şi nici joase. Ajutor din partea celor din jur nu am prea avut parte. Ajungînd în cabinetul medicului, am simţit o frică imensă, dar totodată şi caldura unui medic foarte atent şi grijuliu – Natalia Eremciuc, căreia vreau să-i mulţumesc foarte mult şi multă sănătate să-i doresc, să mai poată face multă lume fericită şi frumoasă.
La plecare, atît în prima zi, cît şi la a doua vizită mi-a prescris medicamente. Ajungînd la farmacie am cerut medicamentele prescrise şi am întins farmacistei banii, dna Vera Stahi, însă, aceasta nu a vrut să-mi ia nici un leu spunînd: ”Nu trebuie nimic, tu să fii sănătoasă”. Acest lucru m-a emoţionat foarte mult şi am înţeles, de fapt, că lumea bună există şi trebuie preţuită fiindcă nu mereu poţi da peste astfel de oameni buni la suflet. Eu mulţumesc Domnului, că în viaţa mea am întîlnit mai mult oameni buni decît răi şi mă rog că tot binele pe care mi l-au făcut să-l răsplătească cel de sus şi să-i ajute în toate. Aveţi grijă de sănătatea dumnevoastră!
Eleonora Verdeş, membră a grupului de autoreprezentanţi, AO “Femeia şi Copilul-Protecţie şi Sprijin”
În imagini: aşa am fost la medic.
