Pe parcursul primelor trei săptămâni ale lunii iulie, Eugenia Munteanu, specialistă psihopedagog în cadrul Centrului de Intervenție Timpurie ”Lăstărel” din or. Criuleni, a efectuat 40 de ședințe de terapie ocupațională recuperatorie. Majoritatea copilașilor, cca 10 fetițe și tot atâția băieței, spune Eugenia Munteanu, sunt consultați primar pentru că prezintă anumite tulburări de limbaj.
– Stimată doamnă, Eugenia Munteanu, ce anume îi îngrijorează pe părinți și ei decid să se adreseze specialiștilor de la ”Lăstărel”?
– De regulă, felul în care postează, pronunță sunetele, dezvoltarea limbajului expresiv, motricitatea, gândirea, atenția. Noi inițiem aici activități care la stimulează vorbirea, gândirea, și alte procese cognitive.
– Cum vă dați seama că activitatea dvs este reușită?
– Majoritatea copiilor au rezultate bune, dacă lucrează și părinții acasă. Până la vârsta de trei ani, creierașul lor e flexibil și se dezvoltă. Am lucrat recent cu o fetiță, vârsta 3 ani. Când a venit la evaluare, reușea să emită câteva sunete specifice, care însemnau totul: ceea ce vroia să spună, să ceară: ”î-î-î”. Sarcina noastră era să stimulăm vorbirea, să înceapă a spune cuvinte. Acum am ajuns la etapa când fetița pronunță prima silabă din cuvânt. De exemplu, ”ca” în loc de ”casă”, ”ma” în loc de ”masă”. Acum încercăm să o determinăm să spună și să arate câți ani are, dar aici, probabil, e puțină implicare din partea familiei. Vorba e că eu lucrez câteva minute pe ședință, dar până la următoarea trebuie acasă să se ocupe cineva cu ea… Eu sunt bucuroasă că văd și acest rezultat, îmi părea că nici n-am să o pot determina să deschidă gura… Uneori însă am impresia că cu ea acasă nimeni nu vorbește…
– Cum să motivăm asemenea părinți să fie mai implicați?
– Sunt și părinți responsabili și îi putem lua drept exemplu. Bunăoară, o mămică lucrează zilnic cu fetița, o altă mămică zilnic face exercții cu băiețelul, chiar și videoruri scurte îmi trimite din activitatea ei cu copilul. Eu îi mai spun unde să fie atentă, ce jocuri să mai aplice. În primul caz fetița, asistată din octombrie, deja vorbește, știe toate culorile, numără. În al doilea caz am suspectat elemente de autism. Am discutat mult cu mama, am evaluat comportamentul familiei, i-am spus ce trebuie să excludă, ce să introducă în relația cu copilul. Peste două luni, după ce copilul de doi ani și 5 luni a încercat să emită sunete, lucrurile s-au aranjat. E multă lipsă de comunicare între părinți și copii. Părinții o înlocuiesc cu televizorul și telefonul. Părinților le pare că ei sunt cuminți, concentrați, atenți, își caută de lucru… În alt caz, mama a exclus timp de două săptămâni telefonul și televizorul, după care a spus că nu s-a așteptat la ce efecte a avut această mișcare. Dar copilul nu avea necesitatea de a vorbi, nu avea dezvoltat vocabularul activ și cel emoțional. Mama a spus că dacă nu trecea prin acest exercițiu, nici nu-și dădea seama despre efectele acestor obiecte prezente în fiecare casă.
– Există vreo deosebire dintre dificultățile de dezvoltare a fetițelor și băiețeilor?
– La vârsta de până la trei ani problemele lor sunt cam aceleași, la fel și dinamica recuperării și dezvoltării. Dar, de fapt, literatura de specialitate ne sugerează că până la 7-8 ani fiziologic și mental fetele se dezvoltă mai repede decât băieții, deși îndrăznesc să afirm că totul este strict individual.
– Dacă ar fi să identificați un factor care asigură succesul în depășirea tulburărilor de limbaj și altor tulburări, care ar fi el?
– Comunicarea activă dintre părinți și copii și repetarea acasă a sarcinilor pe care le inițiază specialstul în timpul terapiei. Și emoția contează mult, când părintele spune ”hai să facem împreună” și nu ”fă tu!”. Copilul trebuie să vadă această emoție a părintelui, mamă sau tată.
Notă: Orice familie din raioanele Criuleni și Dubăsari care educă copii cu vârsta de până la trei ani, poate solicita o evaluare de către echipa multidisciplinară a CIT ”Lăstărel”, sunând la numărul de telefon 0248 84021. Serviciile Centrului sunt gratuite.
Centrul de Intervenție Timpurie ”Lăstărel” este susținut de Uniunea Europeană și Equal Right and Independent Media (ERIM), prin proiectul ”COVID-19. Reziliența și durabilitatea societății civile”, perioada de implementare: 01 octombrie 2020 – 30 septembrie 2021.
