Reportaj // Servicii mai aproape de beneficiari, datorită investițiilor europene

Miercuri, 21 septembrie, echipa de specialiști de la Centrul de Intervenșție Timpurie (CIT) ”Lăstărel” și-a planificat să ajungă la Slobozia-Dușca, pentru a evalua copiii de vârstă timpurie, 0-3 ani. Era a doua zi în care medicul – pediatru Maria Moșneguț și psihologa Mariana Țurcan s-au deplasat în acest sat pentru a se întâlni cu mamele și cu picii lor. Aici specialistele vor lucra patru zile, pentru că la evaluare sunt așteptați 49 de copii din grupul țintă.

Screeningul în grup – metodă inovativă de evaluare primară pentru a depista tulburările de dezvoltare sau riscurile

La ora 13.00 echipa pornește la drum din or. Criuleni. Șoferul, Veaceslav Braniște, care de 7 ani facilitează deplasarea specialiștilor Echipei Mobile pe la casele beneficiarilor din r. Criuleni, de data asta conduce autoturismul ce a fost achiziționat pentru necesitățile CIT ”Lăstărel” în vara acestui an grație susținerii Uniunii Europene și co-finanțării Fundației Soros-Moldova. Oportunitatea acestei unități de transport a fost condiționată de necesitatea de a aduce serviciile sociale mai aproape de beneficiari din cauza insuficienței de tranposrt public ce leagă centrul raional de localități. Pe de altă parte, unele familii au la dispoziție resurse materiale limitate, ca să-și permită deplasări frecvente la centrul raional, în cazul în care au nevoie de asistență specializată, pe mai multe etape, a celor 4 specialiști de la CIT (pediatru, psiholog, psihopedagog, kinetoterapeut). Autoturismul înseamnă o șansă în plus să fie accesate serviciile și de către cele mai vulnerabile familii, respectiv, o șansă în plus la dezvoltare sănătoasă…

Întâlnirea cu micii ”lăstărei” și părinții lor, a fost stabilită la Oficiul Medicului de Familie din Slobozia-Dușca. Asistentele medicale Natalia Doni și Eugenia Boșcanean au adus mai multe scaune în încăperea pregătită, așa ca să încapă toate cele 15 mame și bebelușii lor, chemați pentru acea zi. Odată intrați în încăpere, copiii formează o mișcare brouniană, unii explorând cu mare interes rafturile cu cărțile medicale ale sătenilor, alții – aparatele de care dispun cele două asistente, caloirferele, mânerul și broasca ușii, dedesubturile meselor sau ”regele” printre obiecte – cântarul…

Psihologa Mariana Țurcan deschide ședința cu o întrebare către mame: ”Aveți vreo idee de ce v-am solicitat această întrevedere?”

 După nici un răspuns, continuă: ”Am venit să vedem cum se dezvoltă copiii, și am decis să o facem în grup. Venim și cu niște recomandări. Și ca să nu vă purtăm pe drumuri, am hotărât să venim noi, să vă vedem în mediul în care poate vă simțiți mai bine. O să vă întrebăm ce vârstă au copiii, care sunt particularitățile de dezvoltare a fiecăruia. În cazul în care aveți necesitate o să vă programăm pentru intervenție la ”Lăstărel” și o să vă evaluăm în dinamică. Copiii până la 3 ani sunt evaluați și asistați gratuit la Centrul nostru. Acum o să vedem dacă nivelul de dezvoltare a copilului Dvs corepsunde vârstei lui.”

Pediatra Maria Moșneguț și-a scris în registul de evidență lista copiilor chemați la oficiul medicului. După evaluare, în ultima rubrică a registrului, pediatra va scrie cu albastru ”neeligibil” sau cu roșu ”eligibil”, semn că e nevoie de o evaluare mult mai îngustă și de observare în dinamică.

Pediatru: ”Un copil sănătos nu vă lasă casa curată!”

”Ce vi se pare cel mai complicat în lucrul cu copilul dvs.?” – pune medicul prima întrebare. Mamele evită să răspundă îndată. Cele două specialiste continuă: ”Al cui copil petrece 5-10 min pe zi în fața ecranului?”, și face o precizare, că poate fi televizor conectat, telefon, tabletă. Răspunde o mamă: ”Al meu poate sta”. Alta spune că TV lucrează undeva, chiar dacă copilul nu se uită la el. ”Nu mai mult de jumătate de oră, dar nu se fixează la ecran, îi atrage uneori atenția câte o imagine” – spune altă mamă. ”Dar al cui stă o oră sau două pe zi?” sau ”Ce știți despre acțiunea negativă a ecranelor?”

Urmează răspunsuri de genul ”cu fetița mai mare care privește TV stă și asta mică”, ”acționează asupra vederii”, ”dacă se uită la TV, nu interacționează cu mama”. Una din femei a presupus că ”provoacă autism”. Răspunsurile sunt rezervate, semn că mamele nu-și pot da seama dacă sunt întrebări ”de bine sau de rău”.

”Înainte să lucrez la ”Lăstărel” știam despre acțiunea ecranelor cam ceea ce știați și voi: că parcă strică ochii, dar parcă mai strică și altceva, dar de când, din 2020, am studiat mai aprofundat problema, am rămas șocați, care sunt consecințele. Dacă așa de micuț, de când stă pe șezute, este pus să stea ”cuminte” la TV sau telefon, copilul, în loc să avanseze, invers, se dezvoltă din rău în mai rău, pierde contactul cu cei din jur. Vă rog să atrageți atenția dacă copilul Dvs vă privește în ochi. Dacă nu vă privește în ochi, e problemă mare.” – zice dna Maria.  Discuția alunecă spre autism, și doctora explică ce fel de autism se poate dezvolta, permis de mama și de tata: ”Creierul copilului nu se dezvoltă, el rămâne acolo, în momentul în care i-ați dat în mână un ecran. La vârsta de trei ani copilul dvs trebuie să spună propoziții clare, scurte, cu verb, să știe ce vrea: ”Mama, vreau apă!”.

Urmează un exercițiu pentru fiecare mamă: pediatra ia copilul, îl așează pe genunchii săi cu spatele la mama, și o îndeamnă să îl strige de la spate.  ”Daniel!” – strigă femeia. Copilul întoarce îndată capul spre ea. ”Iată asta e reacția normală!” – spune medicul. – Dacă îl strigați ”(Nume), vin să-ți dau o bomboană!”, el sau ea va reacționa la cuvântul bomboană, nu la nume.” Altă mamă strigă de mai multe ori ”Sănduța! Alexandra!”. Copila reacționează mai greu.

”Sorina!” – se adresează dna Maria următoarei fetițe, căreia îi scoate suzeta din gură. Sorina afișează imediat un zâmbet larg, și doctora le spune mamelor, că așa arată limbajul non-verbal la copii. O întreabă pe mamă, cât timp stă copila cu suzeta în gură. Mama îi spune că ”leașină fără ea!”, dar Maria nu o crede, or, fețița a zâmbit, nu a plâns când i-a luat-o din gură, și vine imediat cu recomandarea: ”Atâta timp cât copilul stă cu suzeta în gură, gura lui e ocupată, el nu va avea nevoie să vorbească, suzeta e pentru mama” – și i-o pune femeii în palmă. Testul se termină cu un băiețel, care de când a venit, nu s-a dezlipit deloc de mama, și cele două specialiste decid că el are nevoie și de o evaluare aparte. Mama a fost rugată să facă o programare la Centrul ”Lăstărel”.  ”Voi sunteți bravo, plecați acasă!” – spune pediatra mamei unui dolofan de 11 luni, care vrea deja să meargă pe propriile piciorușe, dar mai ezită.

Doamnele Maria și Mariana deschid noi și noi subiecte de discuție, inclusiv despre ce povești e bine să asculte, privească copiii (recomandare negativă au primit poveștile ”Scufița Roșie”, ”Trei purceluși” sau ”Mașa și Ursul”, care numai educative nu pot fi numite), despre cum e normal la vârsta de plus-minus un an să ceară ceva un copil, cum să reacționeze, câte cuvinte și ce fel de fraze trebuie să știe, că nu e normal ca la trei ani să nu vorebască deloc. Vine vorba și despre ”hodunok” – premergător. ”Pentru fetița Dvs premergătorul nu este indicat, deși are mai mult de 6 luni. Ea nu stă bine așezată, nu are mușchii spatelui suficient de dezvoltați. Ați avea nevoie de masaj” – spune Mariana Țurcan unei mame de gemeni. Altei mame îi sugerează că, deși un copil sănătos nu-i va lăsa casa curată, băiețelul ei ar avea nevoie de ”un pic de limite și de reguli”.

Mamele sunt mulțumite de atenția acordată în acest fel

”Mi-a spus că avem nevoie de masaj, dar nu știu unde se află acest centru. Mai am două fete mai mari și nu am avut nevoie de așa ceva. Sunt aici în sat specialiști, dar la centru idee n-am cu cine să vin” – își pune întrebări mama unor gemene, care le-a adus, ajutată de o prietenă. După ce pleacă toți, Maria Moșneguț îi dă un telefon și o anunță, că masajul și ședințele cu kinetoterapeutul ar putea să-i fie prestate chiar acasă, datorită faptului că echipa dispune de transport. Femeia acceptă, ceea ce o va scuti de deplasări incomode la centrul raional și de plăți din bugetul familiei pentru serviciile unui masor.

Doamna Elena, o altă mamă invitată, cu referire la evaluarea la care a fost invitată, spune că e o idee bună acest tip de comunicare cu specialiștii: ”M-au întrebat cum se dezvoltă fetița mea, care are 6 luni, mi-au recomandat masaj, am să sun să mă programez. Noi, la rândul nostru, am întrebat tot ce ne-a interesat. Mie mi-a plăcut!”

Dna Nadejda, mămică de băiat, zice că sunt binevenite  asemenea întruniri, la care au primit sfaturi multe și la temă, dar decizia de a se adresa la centru, îi aparține.  

Evaluarea primară la locul de trai îi ajută și pe medicii de familie să înțeleagă specificul activității centrului

Ideea de evaluare în grup, povestesc doamnele Mariana și Maria, le-a venit când s-au așezat într-o zi la un computer să privească un matineu filmat la grădinița unuia dintre fiii lor. Pe lângă faptul că au văzut cum se descurcă eroul filmului la matineu, cele două femei au observat cum se comportă și alți copii din grupa de grădiniță. Ele și-au dat seama, că unii copii din colectiv ar avea nevoie de anumite terapii, și chiar ziceau că i-ar chema la o ședință individuală. Acest episod le-a împins spre ideea că într-un grup de până la 15 copii este mult mai ușor să observi comportamentele copiilor, iar dacă sunt invitați și părinții, atunci le vine mai ușor să le explice ultimilor care sunt diferențele dintre un copil cu o dezvoltare ca la carte și unul care are anumite tulburări, pentru că și părinții încep să le vadă prin comparație. Este un detaliu important, spun specialistele de la ”Lăstărel”, pentru că uneori părinții sunt cei care neagă primii existența vreo unei probleme de dezvoltare, și motive se găsesc de genul ”azi e somnoros”, ”e concentrat și n-o să vă răspundă”, ”o să vorbească la vremea lui”, ”dar el acasă face așa, aici – nu”, ”azi e cam bolnav”, și multe altele.

Eugenia Boșcănean, asistentă medicală, ne spune că anual în Slobozia-Dușca, sat de cca 2700 de locuitori, se nasc între 27 și 30 de copii. Drept că în ultimii doi ani numărul nou-născuților e mai mic. ”Când am venit la serviciu, în 1984, în sat se nășteau câte o sută și peste o sută de copii pe an. Acum mă uit că mamele de azi sunt copiii de atunci, tot eu le-am observat creșterea. Acest exercițiu ne este și nouă de ajutor: eu deja știu la ce să atrag atenția, când vine un copil la noi la controlul lunar.  Până acum noi observam doar unele aspecte, dar acum vedem evaluarea cu alți ochi” – afirmă ea.

Colega sa, Natalia Doni, afirmă că participarea la această evaluare o face mai atentă și la alte detalii: ”Noi avem puțin timp să controlăm un copil. De regulă, scriem mai mult, când discutăm cu mama: m-am adresat copilului, am încercat să-i câștig atenția, încrederea, dar nu am reușit, iar mama a spus să-i dau pace, că e somnoros. Dar eu înțeleg că el are nevoie de ajutor. Azi am avut alți doi copilași, și cu limbaj dezvoltat, și interacțiune bună, și limbaj non-verbal. Cu o fetiță de doi ani am întreținut o discuție întreagă, deși avea febră… ”.

În cele câteva ore, împărțite la patru zile, spune coordonatoarea CIT ”Lăstărel”, Maria Moșneguț, la Slobozia-Șușca au răspuns apelului lor și au venit la evaluarea în grup părinții a 36 de copii din 49 câți sunt cu vârsta de până la 3 ani inclusiv. 14 din ei vor fi invitați la o evaluare individuală la ”Lăstărel”, cu participarea tuturor specialiștilor centrului, și dacă va fi nevoie, se va stabili intervenția și monitorizarea periodică. În două cazuri va fi nevoie de mai mult efort atât al specialiștilor, dar mai ales al părinților, ca să recupereze ceea ce copilul nu a primit la timp. Potrivit specialiștilor în intervenție timpurie, cele mai bune rezultate, când e vorba de a corecta ceva, pot fi atinse anume până la vârsta de 3 ani, când creierul copilului e mai flexibil.

Or, cine nu a auzit vreo dată expresii de genul ”e târziu, trebuia cât era mic” să aibă loc anumite , ca să crească copiii sănătoși și să se bucure părinții de creșterea lor?

Serviciile sunt plătite de către CNAS, respectiv, gratuite pentru familii

Serviciile de intervenție timpurie în Republica Moldova sunt organizate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 816 din 30.06.2016 „Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor de intervenție timpurie și a standardelor minime de calitate pentru serviciile de intervenție timpurie”. Acestea sunt servicii medicale, sociale și  psihopedagogice, oferite copiilor pentru identificarea, evaluarea și asistența tulburărilor de dezvoltare și a riscurilor de apariție a acestora, cu scopul de a stimula dezvoltarea fizică, motorie, senzorială, inclusiv a vederii și auzului, dezvoltarea cognitivă, comunicativă, socială, psiho-emoțională și cea adaptivă. Copiii cu tulburări de dezvoltare și risc de apariţie a acestora sunt copii cu vârsta de până la 3 ani care se confruntă cu o întârziere în dezvoltare a unuia sau mai multor parametri legați de dezvoltarea cognitivă, fizică (motricitatea grosieră sau fină), comunicativă, socială, emoțională, senzorială, de adaptare, sau au o dezvoltare atipică sau un comportament atipic, ce împiedică dezvoltarea continuă a copilului și poate duce la o întârziere, chiar dacă nu există un diagnostic stabilit, sau dacă este diagnosticată o boală somatică sau mintală care îi atribuie pe acești copii la grupul de risc (Sursa: ”Intervenția timpurie în copilărie. Curriculum pentru formare profesională”).

Doar în anul 2022, Centrul ”Lăstărel” a evaluat primar peste 130 de copii, dintre care 63 au fost eligibili pentru asistență. În aceeași perioadă, la evaluare repetată s-au adresat 147 de copii. Specialiștii centrului au realizat în primele 9 luni ale anului cca 840 de ședințe individuale de abilitare. Din 2020, de la deschidere, și până ăn prezent, CIT ”Lăstărel” a acordat asistență specializată unui număr de 188 de copii din raioanele Criuleni și Dubăsari.

În iulie 2022, membrii comisiei parlamentare Protecție Socială și Sănătate au vizitat Centrul de Intervenție Timpurie ”Lăstărel” pentru a se documenta mai detaliat cum funcționează un astfel de serviciu, ce costuri suportă statul prin CNAM pentru întreținerea lui și dacă e nevoie ca aceste servicii să apară în fiecare raion, așa cum e la Criuleni, unde au acces și locuitorii r. Dubăsari. Deputații au aflat de la specialistele angajate și de la membrii unor ONG-uri, inclusiv AO FCPS, care monitorizează accesul la servicii a copiilor cu autism și alte tulburări de dezvoltare, că centrele de acest fel deja existente sunt foarte solicitate, mai cu seamă cele din orașele mari, dar în lipsa lor aproape de casă, părinții copiilor care au nevoie de asistență, în special a celor cu autism, sunt nevoiți să achite bani mari cabinetelor private pentru ședințe de recuperare, corectare, sau să renunțe la acestea, dacă nu găsesc servicii accesibile. Unele familii se mută cu traiul la Chișinău, pentru a găsi mai lesne specialiști pentru copiii lor. De când a fost deschis, din 2020, la ”Lăstărelul” din Criuleni, s-au adresat pentru evaluare specializată și părinți din alte raioane, cum ar fi Nisporeni, Ungheni, Strășeni, etc, care au aflat despre centru din internet.  

În imagini: evaluarea primară în grup a copiilor de vârstă timpurie

© 2021. All rights reserved. Crafted with ♥ by Purple Media